vineri, 21 ianuarie 2011

Day 2

I've just realised that I love Fridays! In an inexplicable-random-strange-unconvetional way I love them.

Au incercat sa imi faca cel putin o duzina de transfuzii si nu mi-au gasit grupa. Asa ca mi-a ramas euforia de aseara in sange si imi ataca rand pe rand toate celulele, iar senzatia este incredibila. E pura, nediluabila si exploziva. Si daca dureaza mai mult de trei zile va fi un miracol.Da, le numar. Pentru ca la mine, orice minune tine 3 zile. Niciodata mai putin, niciodata mai mult. E standard, numai ca de data asta, e prea bine ca sa se incadreze in tipare. E prea... real sentimentul.

So please, break the damn pattern and last more than three days!

Mi-a luat mult timp pana sa inteleg ca de fapt, nu ai nevoie de absolut nimic sa fi fericit. E destul sa te ai pe tine intr-un buzunar si totul va fi perfect. E bine sa fi fericit fara sa stii motivul. E mai bine sa fi fericit si sa cunosti motivul. Iar daca esti fericit, cunosti cauzele, urmarile si motivele, imi pare rau sa te anunt dar nu e ceea ce crezi... Nu e fericire. E euforie amestecata intr-o cana de ceai si bauta fierbinte ca sa iti incalzeasca si ultimul neuron impotmolit in zapada.

The time to be happy is now. The place to be happy is here. So what the hell are you waiting for?!

Starea asta incepe sa imi ingrijoreze ultimul neuron care nu s-a lasat fermecat de gustul de fructe de padure. Unica problema e ca am decis sa il ignor si sa ma bucur de starea asta cat va mai dura. O secunda sau o saptamana. E aici si pana sa o uit iar intr-un sertar la care nu mai gasesc nicio cheie, voi profita la capacitate maxima de ea.

Do things your own way. Play their games and win. Break all the rules and enjoy yourself. You've only got one life.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu