Mi-a ramas lumea agatata in timpul ala de "atunci", iar pentru mine "acum" a murit ieri.
Diferenta dintre "atunci" si "acum" tu nu o poti intelege. Dar o poti simti. Sunt doar putin mai impersonala ca "atunci" si putin mai mult inteleasa decat voi fi in acel "candva".
Pentru ca s-a oprit lumea in secunda aceea si am scapat-o pe jos. Iar acum, tot ce mi-a ramas sunt bucati de timp pierdute in covor si oameni pusi la uscat in locuri intunecoase.
Tu nu ai stiut niciodata sa-mi citesti printre zambete si sa intelegi. Ce? Faptul ca nu mi-ai trebuit niciodata lucruri perfecte. Ca am urat intotdeauna perfectiunea din basme. Era suficient sa imi fi tu si sa imi dai din imperfectiunea pe care o respirai.
Acum ai inteles? Zambesti, deci ai inteles. Multumesc, dar acum sunt eu destul de imperfecta pentru lumea in care obisnuiam sa traiesc. Spun obisnuiam pentru ca mi-am spart lumea ca pe un glob de zapada, iar acum traiesc intr-o.... totusi, nu cred ca mai traiesc. Stau suspendata intre "atunci" si "acum"
Nu o sa ma gasesti. Pentru ca "noi" nu mai suntem posibili nici macar "atunci", iar "acum" nu am existat niciodata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu