luni, 9 mai 2011

Ma doare fiecare por cand nu ne recunosti. As vrea pentru o secunda sa admiti ca ai vrea sa fie altfel. As vrea sa renunti la toate principiile tale si sa imi dai dreptate. O singura data. Toata joaca asta nu face decat sa ne uite si mai mult. Daca te intorci cu spatele, nu inseamna ca o sa dispar. Daca inchizii ochii, nu inseamna ca voi uita. Daca minti, nu inseamna ca toate cuvintele ce le gandesti sunt adevarate. Inca nu ai inteles ca nu ma pot misca? Am ramas in acelasi loc, ma invart in acelasi cerc vicios si nu am nici cea mai vaga idee cum as putea evada. Locul asta nu e o inchisoare. E de fapt, un paradis pierdut al celor care credeau in ceva. Si totusi eu vreau sa plec de aici. Vreau sa plec intr-un loc in care sa imi pot aduce aminte. In care tu sa vrei sa-ti amintesti. Adu-ti aminte de fiecare clipa in care m-ai facut sa tac. Sa imi pierd cuvintele si sa nu le mai pot gasi. Adu-mi aminte de culorile ce le avea cerul cand visam la o ploaie calda. Daca vrei sa uiti, daca vrei sa ramai, vei fi doar tu. Eu imi iau creioanele si merg sa colorez stele. Nu mai conteaza daca deschizi ochii si gandesti adevarul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu