sâmbătă, 20 august 2011

Intrebari gresite duc la raspunsuri false

In ultimele zile, am impresia ca toata lumea a innebunit. Sau s-a prostit. Ori eu, ori ei. Eu stiu ca normala nu am fost niciodata si proasta, cu atat mai putin, inseamna ca ei sunt de vina. Atatea intrebari stupide in cel mai pur sens, culmea! venind de la niste oameni care se presupune ca ma cunosc. Se presupune. 

 "Esti bine?". Cea mai clasica si cea mai stupida intrebare. Daca tot zici ca imi esti prieten, ar trebui sa stii. Ar trebui sa stii ca doar pentru ca zambesti frumos si esti amabila cu oameni care nu merita nici macar sa le dai cu piciorul sub coada, nu inseamna neaparat ca esti bine. 


"Stii ca te cunosc, nu? Nu ma poti minti." Hai serios?! Se presupune ca ma cunosti. Daca m-ai cunoaste nu ai pune intrebari stupide ca cea de mai sus. Daca m-ai cunoaste ai stii cand totul e ok si cand nu e. Ai stii cand lucrurile sunt de tot cacatul si mie imi vine sa ma arunc de pe un bloc. Ai stii tot, pentru ca m-ai cunoaste si ai putea intui despre ce e vorba cand mi-e bine sau nu.

"Tu chiar vorbesti serios?". De cand ma cunosti de cate ori am vorbit serios?! Tu inca nu ai observat ca eu niciodata nu vorbesc despre lucrurile serioase?! Ca despre lucrurile serioase nu vorbesti niciodata cu voce tare, le tii in tine ca sunt serioase si lasa urme? Daca vreau sa iti spun ceva serios, daca vreau sa-ti vorbesc, nu sa-ti tac, o sa o fac. Intre timp, nu mai presupune aberatii.

"Tie ti-a pasat vreodata?". Cercopitec evoluat ce ar trebui sa fi, foloseste-ti inteligenta la limita pe care ti-a dat-o cineva (din mila, sa nu te lase prost ca lemnu) si intreaba-te de ce mama dracului am inchis ochii la cate tampenii ai facut? De ce am stat langa tine, eu si un alt prost, cand ai facut prostii si nu ai stiut pe unde sa o iei? De ce ti-am zis ca va fi ok cand amandoi stiam ca nu va fi asa? Si ai tupeu sa ma intrebi daca mi-a pasat. Da, atunci. Acum, nu.

"Deci, acum taci?". Da. Tac. Pentru ca asta stiu sa fac cel mai bine. Tacerile mele spun mai multe decat vor zice toate cuvintele tale vreodata. Unica problema e daca iti poti deschide tu ochii sa simti ce vreau eu sa-ti tac. 

"Ce mai e nou?". Multe. Sunt foarte foarte multe noi, iar daca ai fi prin preajma si ti-ar pasa mai des decat o data la cateva saptamani, ai stii. Dar nu esti, asa ca nu ai de ce sa stii. Oricum nu te intereseaza.

"Ti-e dor de mine?". Nu, nu mi-e dor. Daca mi-ar fi dor, ai stii. Ti-as zice ca mi-e dor asa de tare incat ma doare tot sufletul din oase. Dar nu ma doare. Deloc. Pur si simplu a incetat sa mai imi fie dor de oameni care sunt absenti. Implicit si de tine.

"Esti sigura ca nu regreti?". Nu stiu tu cum faci, dar eu inainte sa fac ceva, chiar imi folosesc neuronii si gandesc. In felul asta nu se pune problema de regrete. Nu pot regreta ceva ce ma face fericita, asa cum nu pot regreta ceva ce m-a facut sa fiu cine sunt. Deci nu, nu mai regret nimic. Niciodata.


3 comentarii:

  1. Anonimul Venetian20 august 2011 la 19:52

    Nu stiu cine te-a calcat pe carapace, dar sigur te-a calcat, pentru ca tu nu tai si spanzuri asa fara motiv... Oricum imi place ca iti iese sarcasmul si ironia si in scris.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ok, poate m-am inselat... Si cum nu vrei sa imi raspunzi, iar asta e singurul loc in care pot sa dau de tine am vrut sa te anunt ca ne gandeam sa iesim weekendul viitor... si ne gandeam ca poate ai vrea sa iesi cu noi?

    RăspundețiȘtergere
  3. @Anonimul Venetian: Era cazul sa le manifest si in scris, nu crezi? Ma bucur ca iti place.

    @B: Sunt ocupata. Multumesc oricum de invitatie.

    RăspundețiȘtergere